Am biruit!

Clasa a VIII-a Aurora, din Școala Liberă Waldorf  Sophia a încheiat ciclul gimnazial. Privind retrospectiv, am creat  punți ale devenirii lor și în felul acesta amintindu-ne, cum unul dintre acești tineri, în urmă cu opt ani a putut observa cum, un om simplu odată ce a acceptat să pornească cu curaj și entuziasm, să aducă copiilor ”scriitura cerului” pe pământ, el a devenit prinț, iar la final odată cu  îndeplinirea misiunii și doar atunci  a devenit rege (povestea literelor).

Așadar, putem spune că acești tineri sunt regi ai propriei deveniri, al propriului drum de destin și care acum pășesc cu încredere mai departe, având semințe de drum, semințe ce au fost sădite de-a lungul acestor ani și care vor rodi potrivit pentru fiecare, pe drumul ales.

Sigur că au fost infinit de multe momente ce s-ar cere a fi amintite; las însă două imagini grăitoare pentru acest moment. Unul dintre aceste momente este  de la carnavalul de anul acesta când tinerii potrivit cu temele studiate la istorie, au ales să transmită mesaje importante, în care s-au oglindit potrivit încercărilor sufletești ce însoțesc această etapă din adolescență. Mesajele rostite care au răsunat au fost sentențele rosicrucienilor: Libertate, Egalitate, Fraternitate.

Ca mai apoi,  un alt moment de la finalul clasei a opta, când tinerii, prin piesa de teatru ce a fost realizată și dăruită generațiilor de tineri viitoare, dascălilor și nu numai, au avut recunoașterea că sunt stele, că oamenii sunt stele și că, este posibil datorită acestei înțelegeri, ca drumul lor să fie unul just în social.

Ca perspectivă, acești tineri au pornit mai departe pe drumul lor de devenire, cu opinci de fier, cu toiag de oțel și cu azimă de cenușă. Toate acestea, precum: decizia pentru alte direcții, fermitatea, încrederea, curajul, determinarea, hotărârea, cunoașterea, verticalitatea cât și multe alte virtuți, le au într-o nucă de aur fermecată, iar ei știu că o pot deschide ori de câte ori va fi necesar să își ia tot ceea ce au dobândit, pentru drumul lor întru devenire.

Succes dragii mei! Cu onoare pentru că v-am întâlnit, pentru că am putut lucra împreună!.

La finalul acestui mesaj, las mărturie, un poem scris de una dintre tinerele acestei clase, și anume Ioana Grigorescu, intitulat:

”Adolescența – strigăt în zare”

Ce e de fapt adolescența?

Un zâmbet sau o remușcare?

În niciun caz nu-i inocența,

Ci e o veșnică chemare!

Să ne trezim și să luptăm

Să nu fim niște indolenți!

Să ne-ngrijim această lume,

Căci ne numim adolescenți!

Noi vrem doar faimă, titluri, premii

Și doar averi știm să visăm,

Crezând mereu că suntem genii,

Dar ce amarnic ne-nșelăm!

Noi devenim chiar făr’ de suflet

Și fără inimă aș spune

Nemaiavând nici pic de cuget

Ca să mai facem fapte bune.

Dar mereu avem o șansă care

Degeaba dacă nu o risipim,

Am ridica lumea fiecare,

Cum nici măcar nu ne gândim!

Și buni și răi putem să fim

Însă în inimă este esența

Care e pură până murim

Căci aceasta este adolescența!

Articol scris de Grațiela  Simona Grigorescu.