Uitarea este bună! Cel puțin cea care are loc în procesul de învățare în epoci.

Uitarea este bună! Cel puțin cea care are loc în procesul de învățare în epoci.

Haideți să recapitulăm pe scurt ce înseamnă o epocă și să descoperim de ce nu ne ferim să… uităm.

Ce este o epocă?
În școlile Waldorf, din clasa pregătitoare, elevii învață în sistem de module de 2-4 săptămâni, numite „epoci”. Fiecare zi începe cu un curs principal de 110 minute fără pauză, în care se concentrează intens pe un singur subiect, cum ar fi limba română, matematica, istoria, geografia sau fizica. Acest sistem le permite să „trăiască” în cadrul aceluiași subiect pentru o perioadă extinsă, facilitând o înțelegere profundă și imersivă.

De ce este bună uitarea între epoci?
S-ar putea să te întrebi, dacă elevii nu studiază o materie timp de 3-4 săptămâni, nu uită ce au învățat? Surprinzător, răspunsul este nu, iar motivul este fascinant.

Când înveți ceva nou și apoi lași acea informație să „se așeze” pentru o perioadă, aceasta începe să se matureze în subconștient. Această uitare temporară este, de fapt, o parte esențială a procesului de consolidare a memoriei. Când elevii reiau subiectul după câteva săptămâni, o scurtă recapitulare este de obicei suficientă pentru a reactiva cunoștințele anterioare.

Profesorii Waldorf nu vor face o expunere neîntreruptă timp de două ore. În schimb, ei împart timpul disponibil pentru a include activități variate care stimulează gândirea critică, creativitatea și abilitățile practice ale elevilor. Astfel, învățarea devine mai captivantă și mai eficientă, iar informațiile sunt reținute mai bine​.