Cât de importantă este inteligența emoțională?

Cu toate că abilitățile intelectuale sunt foarte importante, emoțiile sunt o sursă de informații esențiale pentru supraviețuire. Emoțiile modulează comportamentele noastre direcționate spre noi înșine, cât și comportamentele noastre direcționate spre ceilalți. Psihologii au observat că utilizarea eficienta a informațiilor cu încărcătură emoțională are un rol deosebit în procesul adaptării și în atingerea confrotului emoțional personal. Aceste abilități au fost denumite Inteligență Emoțională.

Adulții și teama de emoții

Noi adulții: Nu suntem obișnuiți să vorbim despre emoțiile noastre! Nesimțim vulnerabili dacă ne analizăm emoțiile, ne temem de consecințele faptului de a fi onești în privința a ce simțim. Suntem educați că emoțiile sunt rușinoase sau că sunt niște lucruri prea personale ca să putem vorbi despre ele cu ceilalți.

Cum să începem dezvoltarea competențelor emoționale?

Inteligența emoțională poate fi dezvoltată spre deosebire de inteligența rațională care este constantă de-a lungi vieții.

Inteligența emoțională se învață în copilărie, aceasta fiind perioada achizițiilor fundamentale a aptitudinilor emoționale, sociale și cognitive.

Inteligența emoțională îi ajută pe copii în situații precum:

• Relaționarea cu colegii de clasă și joacă;
• Dificultățile activităților în echipă;
• Adaptarea la un nou context social;
• Adaptarea la situații de pierdere;
• Impulsivitatea.

Traduse în percepția unui copil auspra lumii, aceste abilități ar putea fi descrise prin afirmații precum:

• Pot să vorbesc despre ceea ce simt;
• Sunt o persoană bună;
• Sunt fericit;
• Mă pot controla;
• Pot face față problemelor;
• O pot face;
• Mă înțeleg bine cu ceilalți.

Dezvoltarea competențelor emoționale

Cum contribuim noi adulții/pedagogii la dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor:

1. Să-i ajutăm în etichetarea și înțelegerea emoțiilor.

2. Să-i ajutăm să-și exprime emoțiile în primul rând prin a ne exprima și a eticheta corect noi adulții, emoțiile.

3. Să îi învățăm tehnici de autoreglare emoțională și să utilizăm și noi adulții tehnici adecvate de autoreglare emoțională.

În ce constă înțelegerea emoțiilor?

Înțelegerea Emoțiilor se referă la capacitatea de a identifica și denumi corect stările emoționale, atât proprii, cât și pe cele ale celorlalți.

Exprimarea emoțională include manifestarea emoțiilor prin: comportamente non-verbale (mimică, gesturi etc.) verbale (utilizarea cuvintelor potrivite, tonalitatea și prozodia limbajului, modularea limbajului pentru a exprima corect starea emoțională)

Autoreglarea emoțională constă în dezvoltarea capacității de autocontrol a emoțiilor.

Autocontrolul înseamnă abilitatea de a inhiba sau de a modifica starea emoțională în funcție de context.

Autor articol: Timea Krizbai – Consilier școlar

Clasa a VI-a Curcubeu s-a întâlnit pentru prima dată cu studierea fizicii. În Epoca de fizică am abordat 4 mari capitole: Acustică, Căldură, Optică, Electro-magnetism, fiind bazată pe experimente, observare și formularea de legități. OBSERVAREA obiectivă a naturii, a fenomenelor, descriere exactă și desenul susțin apariția Concluziei, care stă la baza formulării LEGITĂȚII.

Așa este firesc și just să ne apropiem de acest domeniu fabulos al fizicii, start pe care mulți îl ratează, betonează în abstract, producând repulsie, ceea ce ca elev am trăit și eu pe propria piele. Acum am acest privilegiu să mă minunez alături de elevi cu fiecare experiment, observare și corelație care se produc firesc între lucrurile parcurse.

Am folosit și ”forța fizică” la Fizică pentru realizarea materialelor necesare experimentelor pe care le-am făcut, Curcubeii au tăiat cu bomfaierul, la diferite lungimi, bucățile din lemn.

Am avut mult sprijin în realizarea materialelor și din partea OAMENILOR care ne susțin din umbră și care ne-au construit materiale didactice de calitate (monocord, plăcuțe necesare figurilor Chladni, stativelor, etc.), pentru a ne desfășura activitatea cât mai aplicat.

Este foarte firească, ofertantă și bogată Fizica când pleci de la fenomen, de la observarea pur și simplu a ceea ce se întâmplă, apoi treci la concluzii și apoi ajungi la concept. Recunosc că entuziasmul a ceea ce se revelează ne-a cuprins pe toți, s-a instalat un ritm de lucru și astfel greul se transform în ușor, facil!

Astfel, am ajuns la a folosi termeni ca: frecvență, viteză, timp, masă, volum, densitate, temperatură, … nu de la rece, ca un dat, nu din abstractizare, ci am ajuns să înțelegem acești termeni și să-i folosim ca niște caracteristici ale fenomenelor pe care le-am observat, ni le-am împropriat mai înainte de toate.

Cele 4 săptămâni de Epocă plină au trecut ca gândul, în care Curcubeii și-au realizat propriul lor manual de fizică foarte consistent, rămânând cu entuziasmul și dorința de a continua cercetarea anul viitor, când pe lângă studiului fizicii, se vor întâlni și cu chimia.

Autor articol: Călina Könczey

Prof. Gimnaziu/Diriginte

Pentru elevii de clasa a IV- a despărțirea de învățător și de grupul clasei din care a făcut parte timp de cinci ani este dificilă și plină de provocări. Această schimbare se suprapune peste modificările care au loc la această vârstă din punct de vedere fizic, emoțional și sufletesc.

Potrivit lui Bernard Lievegoed, copilul devine capricios, critic față de tot ce îl înconjoară, nu își găsește locul și se simte tot mai străin de cei apropiați. Trăiește acum într-o polaritate Eu-lume, critica pune stăpânire pe toate și influențează treptat obiectivitatea copilului. Se simte separat de lume, neînțeles și manifestă schimbări de dispoziție frecvente de la bucurie la tristețe, de la satisfacție la nemulțumire.

Este evident că traversează o criză, copilul își caută busola interioară în acest paradis pierdut al copilăriei mici. În această metamorfoză pe care copilul o trăiește, o schimbare de clasă și profesori îl poate destabiliza.

Pedagogia Waldorf vine să preîntâmpine această prăpastie care poate apărea și oferă copilului posibilitatea de a continua gimnaziul alături de colegi și învățător.

Învățătorul devine dirigintele clasei și oferă continuitate copiilor și părinților, prin activitatea pe care o desfășoară în anii de gimnaziu. Învățătorul diriginte are rolul de a îndruma elevii clasei, de a consilia părinții cu privire la activitățile clasei și este autoritatea recunoscută de elevi de-a lungul a cinci ani de școală primară.

În școala noastră profesorul diriginte conduce epocile a două sau trei discipline din programa școlară și este un liant între profesorii clasei, elevi și părinți. Astfel, se creează un climat de comunicare și de colaborare care oferă siguranță și predictibilitate.

Autor articol: Dana Șerban

Director Educațional

Rolul principal al predării limbii engleze îl reprezintă formarea și dezvoltarea ființei copilului. Dincolo de țelul de a stăpâni o limbă străină în vorbire sau scriere, se află scopul principal de a atinge straturile mai profunde ale omului: „ Limbajul atinge straturile mai profunde ale omului. Predarea limbilor străine este formatoare de om pentru toți elevii.”

Rudolf Steiner accentua importanța cunoașterii unei limbi pentru a putea lua contact cu străinii și pentru dezvoltarea relațiilor. Desigur, prin cunoașterea altei limbi și unui alt popor, ființa copilului se îmbogățește nu doar cognitiv, ci și emoțional și spiritual.

Predarea limbii engleze are multe beneficii, unul dintre ele fiind aducerea armoniei și ritmului în viața copilului. Ritmul joacă un rol important și este prezent atât în partea ritmică a unei lecții de limba engleză cât și în alte elemente de structură a lecției. Orele de limba engleză urmează structura unui curs de bază Waldorf, conținând o parte ritmică ce dezvoltă partea de simțire a copilului dar și partea de voință.

Această parte ritmică poate cuprinde: Zicerea în limba engleză, cântece, poezii în care se salută elementele naturii, poezii însoțite de mișcări ale corpului sau ale mâinilor, jocuri ce implică mișcare. Ritmul aduce ordine și echilibru interior și acest aspect reiese și din poziționarea orelor de limba engleză după cursul de bază. Aproximativ în același moment al zilei, copiii se bucură de aceste ore, care au scopul de a relaxa și a aduce voie bună. Orele de limba engleză urmează o anumită structură bine stabilită. Ele încep cu zicerea în limba engleză, urmată de partea ritmică, ce se continuă cu recapitularea, introducerea temei noi, verificarea temelor și partea de povestire (basm, fabulă, legendă, povestire etc.) Respectarea acelorași părți de lecție, aceleiași structuri a lecției, aduce armonie și echilibru în viața copiilor, dar și sentimentul siguranței.

Unul din țelurile importante ale predării limbii străine îl reprezintă crearea unui act artistic prin intermediul căruia copiii devin și ei mici artiști ai limbii.

Alternarea cântec – recitare din cadrul orelor de limba engleză duc la unirea elementului dionisiac de limbă cu cel apolinic, adică îmbină arta, plăcerea cu partea rațională, contemplativă.

Muzica și poezia din cadrul orelor de limba engleză subliniază dezvoltarea copiilor pe plan artistic și cultivă imaginația și creativitatea. Jocurile de rol, improvizațiile dramatice dezvoltă fantezia și umorul și contribuie la studiul simțului limbii. Dialogul și conversația ar trebui să primeze în orele de limba engleză, mai ales în primele clase, deoarece ele ajută la învățarea limbii străine.

Studiul limbii în școala Waldorf contribuie la educarea capacității compasiunii umane și prin urmare acest studiu al limbii devine o pedagogie socială, o pedagogie a păcii, nu doar datorită conversației sau informării, ci prin educarea capacității de a percepe pe celălalt. Simțul Eu-lui, simțul celuilalt se cultivă în cadrul orelor de limba engleză, atunci când două persoane ce vorbesc limbi diferite, se apropie una de alta, prin ceea ce trăiește fiecare, individual.

Autor articol: Roxana Dîrlea

Profesor Limba Engleză